Mihai Eminescu biografie

Mihai Eminescu, biografie (1850 - 1889)

Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist român

Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Această stare o evocă cu adîncă nostalgie în poezia de mai târziu ("Fiind băiat…” sau "O, rămîi").

Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a clasificat al cinci-lea din 82 de elevi după care face 2 clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.

1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, "Lăcrămioarele invăţăceilor gimnazişti” , în care apare şi poezia "La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici. La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista "Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia "De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai tîrziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în "Familia” încă 5 poezii.

 

Din 1866 pînă în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I.L.Caragiale. Continuă să publice în "Familia", scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,"Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană.

 

Între 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rîndul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle; începe colaborarea la "Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în ziarul "Albina” din Pesta.

 

Între 1872 şi 1874 este student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.

 

Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul "Curierul de Iaşi “. Continuă să publice în "Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în familie; este îndrăgostit de Veronica Micle.

În 1877 se mută la Bucureşti, unde pînă în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul "Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (Scrisorile, Luceafărul etc.).

În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul "Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). Unele surse pun la îndoială boala lui Eminescu şi vin şi cu argumente în acest sens.

 

În anii 1883-1889 Eminescu scrie foarte puţin sau practic deloc.

 

Mihai  Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15  iunie, în zori - ora 3) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

În "Viaţa lui Mihai Eminescu” ( 1932), G. Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului: "Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţa cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pămîntul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi cîte o stea va vesteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt sa-şi strîngă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale".



Adio

De-acuma nu te-oi mai vedea,
Rămâi, rămâi, cu bine!
Mă voi feri în calea mea
De tine.

De astăzi dar tu fă ce vrei,
De astăzi nu-mi mai pasă
Că cea mai dulce-ntre femei
Mă lasă.

Căci nu mai am de obicei
Ca-n zilele acele,
Să mă îmbăt şi de scântei
Din stele,

Când degerând atâtea dăţi,
Eu mă uitam prin ramuri
Şi aşteptam să te arăţi
La geamuri.

O, cât eram de fericit
Să mergem împreună,
Sub acel farmec liniştit
De lună!

Şi când în taină mă rugam
Ca noaptea-n loc să steie,
În veci alături să te am,
Femeie!

Din a lor treacăt să apuc
Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc
Aminte.

Căci astăzi dacă mai ascult
Nimicurile-aceste,
Îmi pare-o veche, de demult
Poveste.

Şi dacă luna bate-n lunci
Şi tremură pe lacuri,
Totuşi îmi pare că de-atunci
Sunt veacuri.

Cu ochii serei cei dentâi
Eu n-o voi mai privi-o...
De-aceea-n urma mea rămâi -
Adio!

16 octombrie ziua mondiala a alimentatiei

Modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. 

Pentru a putea vedea efecte vizibile, oamenii trebuie să înţeleagă că alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea.

Nici un aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie organismul, ci doar o alimentaţie variată, moderată şi echilibrată.
Medicul nutriţionist Şerban Damian ne spune care sunt cele cinci reguli pentru o alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat.

                            Alege alimente sezoniere şi locale

Acest îndemn nu este doar pentru cei preocupaţi de stratul de ozon şi amprenta de carbon pe care o lasă producerea şi transportul alimentelor. Cumpărând produse locale te asiguri că sunt proaspete, iar dacă vei cumpăra produse de sezon îţi vei asigura un regim alimentar mai variat. Cel mai simplu mod să împaci ambele obiective este să cumperi de la producători locali, de obicei din zonele rurale.

Poţi să găseşti produse de sezon şi în marile lanţuri de supermarketuri, însă de multe ori sunt aduse din alte zone. În pieţele mari şi pe marginea drumului poţi să ai surpriza să cumperi alimente provenite din alte ţări, prezentate ca fiind locale. Alimentele de sezon se bucură de cea mai mare încărcătură de nutrienţi, aşadar reprezintă cea mai bună alegere.

Ia micul dejun zilnic

La începutul unei zile, după o noapte de repaus alimentar, dar în care organismul nostru a continuat să funcţioneze, deci să consume energie, este un gest absolut firesc şi necesar să ne alimentăm, asigurându-ne astfel o şansă mai mare de rămâne sănătoşi şi de a preveni o serie de afecţiuni – s-a observat o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare la persoanele care nu obişnuiesc să mănânce micul dejun. Începând să ne alimentăm la primele ore ale zilei, putem să ne reglăm mai bine ritmul meselor şi cantităţile de alimente pe care le vom consuma pe durata întregii zile.

Cei care nu obişnuiesc să ia micul dejun au un risc mai crescut de a creşte în greutate, iar în istoricul celor mai multe persoane cu obezitate se regăseşte lipsa micului dejun pe o durată de ani de zile. Deşi unii oameni sunt obişnuiţi să îşi înceapă ziua doar cu o cafea, ideal este să o savurăm după micul dejun.O cană de cafea stimulează metabolismul şi determină o activitate mentală mai intensă pe parcursul zilei.

Consumă alimentele adecvate

Baza alimentaţiei noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală. Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă. Şi fructele de asemenea, însă ele ar trebui privite mai curând ca o completare a alimentaţiei, mai ales atunci când există probleme cu greutatea corporală. Motivul este cantitatea mai mare de zaharuri pe care acestea le conţin şi o valoare calorică mai crescută.

Cantitatea minimă de legume şi fructe pe care ar trebui să le consumăm zilnic pentru a ne menţine starea de sănătate este de 5 porţii (o porţie este considerată a avea în jur de 80 de grame). Din categoria alimentelor de origine animală nu ar trebui să ne lipsească lactatele, sursă valoroasă de proteine de bună calitate, calciu şi alţi micronutrienţi, ouăle, peştele şi, în mai mică măsură, carnea.

Ia mereu în calcul beneficiile nutriţionale

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, hrana reprezintă doar o sursă de plăcere – probabil cea mai la îndemână. Pentru o fracţiune mai mică, principala preocupare legată de alimentaţie este cea privind aportul de energie, respectiv conţinutul caloric al preparatelor. Însă realitatea este că în cazul celor mai mulţi dintre oameni, adevărata problemă nu constă în faptul că mănâncă prea multe calorii, ci că îşi asigură prea puţini nutrienţi importanţi, ceea ce face ca organismul lor să ceară permanent mai multă hrană.

Trebuie să ne orientăm către alimente cu densitate nutriţională mare şi să evităm alimentele şi preparatele cu calorii goale, care aduc o cantitate mare de energie, fără ca aceasta să fie însoţită de micronutrienţi importanţi. Cafeaua solubila este un exemplu de aliment adecvat, pentru că aduce o cantitate semnificativă de antioxidanţi şi în acelaşi timp, o cantitate redusă de energie.

Găseşte-ţi timp să faci mişcare

Mişcare poate să însemne orice ne este la îndemână: deplasarea în mers, urcatul scărilor, grădinărit, muncă fizică. Mai important decât atât este să facem pasul următor şi să practicăm un sport, ceea ce înseamnă activitate fizică de intensitate moderată sau mare, care reprezintă şansa reală de a ne menţine în formă şi de a preveni o serie de afecţiuni medicale.
Toată lumea ştie că pentru o viaţă sănătoasă trebuie să facem minim 30 de minute de mişcare pe zi. Însă de multe ori, programul nostru este atât de încărcat încât pare aproape imposibil să ne acordăm acest răgaz pentru mişcare. Totul porneşte de la ierarhizarea priorităţilor: în momentul în care vom înţelege că mişcarea nu este o componentă opţională a vieţii noastre, ci una absolut necesară, în mod sigur vom găsi timp.

Sursa:http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/alimentatia-sanatoasa-reguli-de-baza-pentru-o-viata-ferita-de-boli-12329553/

Scoala Gimnaziala Vasile Lucaciu Carei

Școala Gimnazială ,, Vasile Lucaciu" din Carei  a fost la început Şcoală Civilă Maghiară de Stat care s-a transformat în anul 1919 în Gimnaziu Românesc de Stat. La 1 septembrie 1923 ia naştere Liceul ,, Vasile Lucaiu" pe frontispiciul căruia este aşezat numele marelui patriot Vasile Lucaciu ca o recunoaştere a meritelor sale în afirmarea identităţii naţionale. Începând cu anul şcolar 1929-1930 s-a înfiinţat secţia germană.

      Acestă instituţie de învăţământ a reprezentat o şansă pentru întreaga zonă Carei în şcolarizarea copiilor la nivel liceal şi trecerea  unora spre învaţământul superior, unii dintre absolvenţi devenind personalităţi ale culturii româneşti.

      În anul 1948, în urma Reformei Învăţamântului, procesul instructiv-educativ este reorganizat şi ia fiinţă Şcoala Medie Mixtă. La 1 septembrie 1962 Liceul ,,Vasile Lucaciu" se transformă în Şcoală Generală Nr.2 cu predare în limba română şi limba maghiară. Şcoala era încadrată cu 50 de profesori care asigurau procesul instructiv-educatic pentru 570 elevi organizaţi în 21 de clase. În 1993 prin Hotărâre ministerială şcoala primeşte din nou numele marelui patriot numindu-se Şcoala cu clasele I-VIII ,, Vasile Lucaciu" Carei, nume care ne onorează.

 Sursa:

 https://sites.google.com/site/scoalavasilelucaciucarei/

REGULI ÎN LABORATORUL DE INFORMATICĂ

1. Utilizează CD-urile, stick-urile, numai cu permisiunea profesorului.
2. Utilizează echipamentele în mod adecvat.
3. Fii sigur că ai înţeles sarcina de lucru.
4. Printeză color numai dacă ai permisiune.
5. Foloseşte o voce coborată când lucrezi în echipă.
6. Laboratorul este un loc în care nu e voie să mănânci sau să bei.
7. Citeşte tot ce scrie pe ecran înainte de a pune o întrebare.
8. Intră în contul tău, şi salvează-ţi documentele în spaţiul tău de lucru.
9. Nu şterge fişiere de pe calculator.

Bun venit pe blogul meu !

Ma numesc Erdei Erik.Umblu in Scoala Gimnaziala-Vasile Lucaciu.Sunt in clasa a 8-a C.